Lupu, I., ing., dr. (Ed.) (dendrolog) – Preşedinte, Asociaţia Dendro-Ornamentală „Anastasie
Fătu”, Iaşi
Cu acordul: acad.
prof. dr. Constantin Toma, Preşedinte, Subcomisia pentr ocrotirea monumentelor naturii, Academia Română
Instrucţiuni
pentru pregătirea din pepinieră şi întreţinerea arborilor stradali, pe baza reţetelor
eliberate după efectuarea analizelor foliare şi
aplicarea
tăierilor adecvate
Comunicat petiţionar, cf.
Legea 233/2002
[For educational / non-commercial use only. All copyright belongs to the authors listed.]
CĂTRE: ADMINISTRAŢIILE PUBLICE DIN ROMÂNIA
PRIMĂRIILE DE MUNICIPII, ORAŞE ŞI COMUNE
În Atenţia Doamnelor şi Domnilor Primari
[Nr. total pagini: 20
(douazeci)] [Varianta online.] Ultima actualizare a versiunii online: Iulie 2021
|
Argument
Importanţa
spaţiilor verzi urbane nu trebuie niciodată subestimată. Gerhardt (2010) subliniază
că, pentru prima dată în istoria umanităţii, populaţia urbană a egalat‑o pe cea
rurală, cu implicaţii unice asupra gestiunii mediului înconjurător:
„în Europa, 71% din oameni trăiesc în oraşe (PRB, 2009). Pe
măsură ce urbanizarea continuă, atenţia acordată calităţii mediului urban
trebuie să crească exponenţial (Konijnendijk
et al., 2005; Britt and Johnston, 2008). Spaţiile verzi din interiorul
oraşelor contribuie în mod semnificativ, dacă nu majoritar la calitatea vieţii
locuitorilor (Nicholson‑Lord, 1987, 2003; Norman, 2006). În acest context, calitatea
vieţii este definită de Schwab ca «suma tuturor elementelor care dau sens
vieţii şi care o fac plăcută, inclusiv beneficiile fizice, mentale, economice,
psihologice, estetice şi recreaţionale» (2009, p. 2). În vremea încălzirii
globale, o infrastructură verde intactă devine cu atât mai importantă cu cât
vegetaţia atenuează efectele schimbărilor climatice asupra zonelor urbane şi a
oamenilor care lucrează şi locuiesc aici (Gill et. al, 2007). Printre diversele
elemente ale acestor spaţii verzi, arborii joacă un rol special, ei fiind cele
mai importante plante care asigură o gamă largă de avantaje economice,
ecologice şi sociale (Konijnendijk et al., 2005). În ultimele decenii,
cercetările ştiinţifice au extins semnificativ cunoaşterea uriaşelor şi multiplelor
beneficii conferite de arborii urbani umanităţii (NUFU, 2005; Hiemstra et al.,
2008; Urban, 2008; Harris et al, 2004). Toate aceste studii subliniază
importanţa arborilor mari şi sănătoşi ca surse ale acestor beneficii, efectele lor fiind multiplicate de coronamentele bogate ale exemplarelor mature.”[1]
Îngrijirea şi conservarea arborilor urbani a devenit,
aşadar, o prioritate pentru ţările occidentale dezvoltate. Deoarece în România
bunele practici, derivate din domeniul dendrologiei şi arboriculturii, nu sunt
încă aplicate corect şi coerent în administrarea publică a spaţiilor verzi,
prezentăm administraţiilor edilitare o schemă ştiinţifică de bază pentru îngrijirea
arborilor urbani. Documentul este eliberat publicului gratuit, în scop educaţional.
Drepturile legale asupra materialelor grafice citate aparţin autorilor
originali. Părţile scrise ale documentului (pct. 1‑6) sunt eliberate publicului
sub o licenţă „Creative Commons ‑ Attribution / Noncommercial / NoDerivatives”
(BY-NC-ND). Este permisă preluarea integrală a documentului de către primăriile
municipiilor, oraşelor şi comunelor din România. Este interzisă orice formă de
vânzare şi/sau comercializare, parţială sau totală, a documentului. Este
interzisă modificarea documentului fără acordul scris al autorului.
[Beneficiarul original al
regulamentului: Primaria Iaşi, Blvd. Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 11
Iași, 700064.]
1.
Pregătirea materialului săditor încă din pepinieră.
1.01.
Tăierile pentru
formarea coroanei se vor executa încă din pepinieră, în scopul obţinerii unui
schelet cât mai estetic sau a unei forme sau dimensiuni optime pentru arbori,
al stabilirii unui echilibru între ramurile coroanei şi al stabilirii înălţimii
maxime în timp, la locul definitiv de plantare. Tăierile se vor executa cu
unelte bine ascuţite, dezinfectate mereu cu alcool tehnic (sau cu o soluţie
1:10 de înălbitor şi apă).
1.02.
În pepinieră
tăierile pentru formarea coroanei se vor executa fie primăvara, înainte de
începerea vegetaţiei (înainte de umflarea mugurilor foliari), fie toamna după
încetarea vegetaţiei (căderea tuturor frunzelor), cu badijonarea tăieturilor cu
zeamă bordeleză sau alte produse echivalente, care nu distrug ţesuturile
vii.
1.03.
În pepinieră se
vor pregăti două loturi de puieţi pentru arborii stradali: unii cu restricţii
de înălţime şi alţii fără restricţii de înălţime (PLANŞA I).
1.03.1. Pentru arborii stradali cu restricţii de înălţime, din
cauza cablurilor aeriene sau a altor motive, tulpina va fi retezată la
înălţimea omului înalt (2 m) şi apoi ramificarea trebuie orientată fie spre coroană-cilindru,
fie spre coloană-cub sau paralelipiped, care se va menţine apoi,
la locul definitiv, prin tăieri anuale.
1.03.2. Pentru arborii stradali fără restricţii de înălţime se
vor alege 4-6 ramuri ale coroanei repartizate uniform în jurul axului şi care
se găsesc aproape şi la distanţe cât mai egale unele de altele. Aceste ramuri
se vor scurta la o lungime de 35-45 cm faţă de punctul de inserţie, iar tăierea
se va face deasupra unui mugure plasat în afară. Celelalte ramuri se vor tăia
de la punctul de inserţie. Axul de prelungire al trunchiului se va scurta prin
tăierea a 25-30 cm deasupra planului de tăiere a ramurilor de bază ale
coroanei. Toate tăierile vor fi badijonate cu zeamă bordeleză sau un echivalent
natural al acesteia.
1.04.
În general,
întreaga tăiere de formare în coroană nu va cuprinde mai mult de 15% din
volumul acesteia (5% = tăiere uşoară, 10% = tăiere medie, 15% = tăiere
puternică) (cf. Femmig, 2010). Această regulă se va aplica inclusiv în
plantaţiile de aliniament.
2.
Întreţinerea plantaţiilor tinere
Lucrări de întreţinere
curente şi periodice
2.01.
Săparea
pământului pe o rază de 0,50 – 0,65 cm în jurul trunchiului, care se va executa
ori de câte ori este nevoie, minim de patru ori pe an, şi administrarea anuală
a unei găleţi de humus sau mraniţă şi după reţetă, cantităţile de sare potasică
(concentraţie 40%), dolomită de calciu şi de magneziu.
2.02.
Îndreptarea
arborilor înclinaţi, suprimarea drajonilor şi a lăstarilor apăruţi se va
executa anual.
2.03.
Ţinerea
plantaţiei sub observaţie (monitorizarea) în tot timpul anului şi executarea
lucrărilor profilactice necesare, după cum urmează.
2.04.
De pe arborii stradali
se vor recolta, pe specii, frunzele afectate de arsuri şi necroze, câte 30
grame (în stare uscată), şi se vor expedia pentru analizele foliare
standardizate, la centrele specializate din Bucureşti sau Braşov, pentru
stabilirea cauzelor şi a carenţelor de nutriţie.
2.05.
Pe timp de secetă
udatul plantaţiei tinere se va face cu 20-40 l apă/exemplar, cu repetarea
operaţiei după alte 10 zile de secetă.
2.06.
Combaterea
bolilor şi a dăunătorilor apăruţi se va executa în mod operativ, dar numai după
consultarea specialiştilor micologi şi entomologi, cu substanţele indicate de
către aceştia. Sunt interzise „tratamentele” sau intervenţiile neaprobate ştiinţific
(tăieri parţiale sau totale de crengi „bolnave”, folosirea nesupravegheată de substanţe
chimice etc.).
3.
Întreţinerea plantaţiilor mature de aliniament stradal
Îngrijirea solului,
trunchiului, coroanei şi tăieri pentru corectarea coroanei
3.01.
Îngrijirea
solului include: afânarea prin săparea terenului în jurul arborilor, pe o rază
de 0,50 – 0,65m, îndepărtarea (mecanică) a buruienilor, udatul în cazul
secetelor prelungite.
3.02.
Administrarea
anuală, conform reţetei laboratorului de analize foliare standardizate, de
humus sau mraniţă, sare potasică (concentraţie 40%), dolomită de calciu şi magneziu.
3.03.
Îngrijirea
trunchiului: dacă este cazul, se va stropi trunchiul cu substanţe
fitofarmaceutice, indicate de către specialişti; suprimarea lăstarilor şi a
drajonilor; îngrijirea rănilor produse prin loviri, insolaţie, ger, etc.
3.04.
Tăierile pentru corectarea
/ curăţarea coroanei, i.e. suprimarea ramurilor lacome, a celor de prisos,
inestetic crescute (suprapuse, încrucişate, atârnate), precum şi a celor
vătămate sau rupte, se vor face urmărindu‑se dezvoltarea naturală a arborelui. Lujerii fini (diam. <1 cm) se
vor tăia deasupra unui mugure, lujerii normali (diam. 1‑3 cm) şi ramurile
subţiri (diam. 3‑5 cm) se vor îndepărta direct de la baza ramurii din care
derivă, sau în dreptul unei ramuri laterale ş.a.m.d. (Fig. 1). Se vor încuraja
astfel direcţiile naturale de creştere ale arborelui, evitându‑se scurtarea sau
secţionarea artificială/exagerată a coroanei (v. şi Fig. 2‑4.).
 |
3.05.
În cazul rănilor
produse de vijelii în timpul verii, în plin sezon de vegetaţie, tăierile se vor
executa urgent, urmate imediat de badijonarea cu zeamă bordeleză şi vopsirea
rănilor cu vopsea alchidică (în special în cazul aliniamentelor predispuse la atacurile ciupercilor xilofage).
3.06.
Dacă sunt
necesare tăieri de elagare, pentru ridicarea coroanei la înălţimea de 2 metri,
atunci tăierile se vor face la inel, adică la nivelul scoarţei, cu
tăietura puţin înclinată spre afară, la partea de jos, cu aceleaşi măsuri de
protecţie împotriva ciupercilor xylofage.
3.07.
În cazul
arborilor din afara aliniamentelor stradale (curţi recreative, parcuri, spaţii
verzi private ş.a.), se va permite dezvoltarea naturală a arborilor, evitându‑se
intervenţiile de orice fel în coronamentul acestora.
4. Tăierile pentru regenerarea coroanelor la arborii
stradali
NB: Retezarea anuală a coronamentului arborilor urbani, cu păstrarea trunchiului
şi a părţilor bazale ale ramurilor inferioare, este o practică populară, însă nejustificată
şi extrem de dăunătoare. Indiferent de specie, această practică afectează
negativ starea fitosanitară a arborelui:
1) Epuizează energia arborelui şi capacitatea sa de compartimentalizare a
rănilor. Reduce durata totală de viaţă a copacului.
2) Facilitează dezvoltarea diverselor forme de putregai al lemnului, deseori
cu rezultate fatale (i.e., uscarea totală a specimenului).
3) Expune scoarţa
la radiaţii solare nocive.
4) Crează reiterate multiple şi crăci „lacome”, cu o dezvoltare rapidă şi un
ancoraj superficial, care la vânturi puternice se pot desprinde şi crea pagube
materiale sau umane. Aceste situaţii, cauzate direct de neglijenţă, sunt
incriminabile legal (v. Anexa 8).
5) Au un efect inestetic. Copacii cu coronament retezat sunt urâţi.
6) Provoacă cheltuieli suplimentare. Arborii care supravieţuiesc mutilărilor
trebuie îngrijiţi suplimentar la intervale regulate, iar cei care se usucă
trebuie îndepărtaţi. Practica conduce, totodată, la diminuarea valorii
turistice a zonei afectate.
7) Distruge sau diminuează capacităţile eco‑protective (filtrarea complexă
a aerului, asigurarea de umbră) ale arborilor, afectând negativ sănătatea
populaţiei locale.
În concluzie, astfel de retezări ale coroanei arborilor (v. şi Anexa 7) sunt
strict interzise.
NB: Distrugerea multor aliniamente de arbori din Iaşi (Copou, Pacurari, Ciurchi s.a.), Targu Mures, numeroase zone din Bucuresti s.a., prin simpla retezare a coroanei arborilor maturi, nu are nimic in comun cu 'toaletarea' sau 'ingrijirea' arborilor si constituie un abuz. [Un studiu de caz, aici].*
NB: Distrugerea multor aliniamente de arbori din Iaşi (Copou, Pacurari, Ciurchi s.a.), Targu Mures, numeroase zone din Bucuresti s.a., prin simpla retezare a coroanei arborilor maturi, nu are nimic in comun cu 'toaletarea' sau 'ingrijirea' arborilor si constituie un abuz. [Un studiu de caz, aici].*
NB2: Pentru cazul in care un arbore urban matur a fost afectat
de furtuna sau de ciuperci descompunatoare lignicole se impune
expertizarea detatiata in timp util (cel mult 14 zile dupa constatare), folosind expertiza unui specialist acreditat (cu credibilitate publica) din acest
domeniu, care dupa expertizare va elabora masuri concrete de refacere a
stabilitatii sub forma de "taieri speciale individuale". Executarea acestor taieri va fi supravegheata in teren de catre acelasi specialist, care va face mentiuni scrise, inclusiv in registrul local al spatiilor verzi, cu privire la scopul si rezultatul final ale interventiei respective.
Metodele corecte de îngrijire a arborilor urbani sunt ilustrate mai
jos. Ca regulă de bază, se reţine interzicerea tăierii a peste o treime (30%)
din coronamentul original al arborelui.
Reguli generale
4.01.
În condiţii de creştere
şi monitorizare corecte, nu sunt necesare intervenţii generalizate de tăieri anuale
în coronamentul arborilor stradali maturi. De regulă, practica internaţională
în domeniu impune astfel de acţiuni proactive de întreţinere a arborilor o dată
la patru ani (ciclu cvadrienal). Intervenţiile se efectuează cazuistic, în
funcţie de contextul şi caracteristicile fiecărui exemplar.
4.02.
Responsabilitatea
municipalităţii faţă de cetăţeni este întreţinerea/dezvoltarea spaţiilor verzi şi
asigurarea siguranţei lor publice. Prin urmare, primăria nu va aproba sau
iniţia lucrări de reducere a coroanei sau de îndepărtare a arborilor urbani decât
în cazurile în care aceştia prezintă un pericol iminent, dovedibil şi implacabil,
pentru locuitori. Fiecare caz va fi documentat fotografic şi soluţionat în urma
aprobării în scris a specialiştilor în domeniu (dendrologie, arboricultură, peisagistică)
din cadrul direcţiilor şi instituţiilor locale relevante.
4.03.
Primăria nu va
înlătura un arbore şi nu va aproba intervenţii de tăiere nenecesare în
coronamentul acestuia pentru alte motive invocate de cetăţeni, precum: îmbunătăţirea
recepţiei TV‑satelit; mărirea gradului de însorire a unor imobile sau grădini;
atenuarea problemelor sezoniere sau naturale (căderi de frunze, de seminţe, de fructe,
de polen, de excremente de pasăre ş.a.); pentru a permite accesul vehiculelor
supradimensionate sau cu gabarit depăsit; sau pentru alte motive similare.
Abuzurile se vor pedepsi legal.
Regenerarea coroanei la arborii degradaţi, pentru
prelungirea vieţii
4.04.
La arborii
degradaţi, cu un grad extrem de înclinare, care prezintă un pericol public, nu
se vor executa tăieri de regenerare a coroanei, preferându‑se îndepărtarea şi
înlocuirea lor cu un specimen tânăr, ulterior documentării fotografice a
cazului.
4.05.
Diametrul maxim
al ramurii, în punctul unde se execută tăierea, nu trebuie să depăşească 5 cm in cazul arborilor din speciile/genurile Aesculus (castanul porcesc), Betula (mesteacan), Fraxinus (frasin),
Malus (merii), Populus (plopii), Prunus (prunii/ciresii), Salix
(salciile), Quercus rubra (stejarul rosu) si Acer zaccharinum
(arțar); și nu trebuie să depășească 10 cm în cazul arborilor din speciile/genurile Carpinus (carpen), Fagus (fag), Quercus (spejarii), Tilia (teii), precum
si Acer pseudoplatanus (paltin de munte), Acer platanoides (paltinul de
camp) si Acer campestre (jugastru).
4.06.
Tehnica descrisă
mai jos se va aplica doar în cazul arborilor cu părţile superioare ale
cronamentului complet degradate (uscate sau invadate de agenţi patogeni). În
cazul arborilor tineri sau maturi viabili, se vor aplica principiile de tăiere
minim invazive descrise la punctul 3 al prezentului regulament.
4.07.
După ce se
stabileşte noul contur al coroanei sănătoase, se va trece la executarea
tăieturilor, după cum urmează (v. Anexe - PLANŞA
II):
4.07.1. Se va scurta ramura axială (ramura de ordinul 1) la
înălţimea stabilită prin noul contur al coroanei.
4.07.2. Se vor scurta apoi ramurile care pornesc din ramura
axială (adică ramurile de ordinul 2), la lungimea egală cu 2/3 din lungimea
celei axiale, măsurată de la vârful ei până la punctul de pornire a ramurii de
ordinul 2, care se scurtează.
4.07.3. După ce s-au scurtat toate ramurile de ordinul 2, se va
trece la scurtarea celor de ordinul 3, după indicaţiile date pentru cele de
ordinul 2. La fel se va proceda, succesiv cu ramurile de ordinile 4, 5, etc. (PLANŞA II).
4.07.4. La coroane fără vârf de creştere (tulpini bifurcate sau
trifurcate), se va lua de bază una dintre ramurile mai groase, care se va
scurta la lungimea prevăzută în noul contur al coroanei, similar ca în punctul
anterior.
4.07.5. În efectuarea tuturor acestor tăieri se vor respecta
avertismentele din Anexa 3 [Planşele
III(A) & III(B)] şi regulile expuse în PLANŞA IV. Este interzisă scurtarea brutală, „în masă” a crengilor,
fiind obligatorie urmărirea dezvoltării naturale a arborelui. Se va prefera de
regulă tăierea „la inel” a ramurilor degradate şi păstrarea nesecţionată a
ramurilor ascendente / laterale viabile. NB: Planşele anexate sunt cu caracter
informativ şi se vor adapta cerinţelor individuale ale fiecărui arbore analizat
în teren. Ca regulă generală, se vor respecta instrucţiunile din PLANŞA IV.
4.08.
În cazurile
excepţionale, când este absolut necesar să fie îndepărtată o creangă/ramură
foarte groasă (> 10 cm în diametru), aceasta se face prin scurtarea ei,
îndepărtat de trunchi, rezultând un ciot. În acest caz, este obligatoriu ca
tăierea să fie condusă astfel încât pe partea care rămâne pe trunchi să mai
existe o ramură ascendentă, intactă şi vie, care să aibă minimum o treime din
grosimea crengii tăiate (cf. Femmig, 2010) (v. PLANŞA VI).
4.09.
Toate tăierile se
vor face de către personal calificat formal în arboricultură, cu unelte bine
ascuţite, partea tăietoare fiind dezinfectată cu alcool tehnic (sau cu o soluţie 1:10 de
înălbitor şi apă), iar tăieturile rezultate vor fi badijonate cu zeamă
bordeleză sau un înlocuitor şi apoi vopsite cu o vopsea alchidică (în special în cazul plantaţiilor predispuse atacurilor ciupercilor xilofage). Aceste
condiţii se aplică în cazul tuturor tăierilor descrise în prezentul regulament. Pentru cazurile exceptionale cand este necesara taierea ramurilor mai groase de 10 cm, se poate folosi fierastraul mecanic, inclusiv pentru taierea anticipata de detentsionare pentru a evita craparea longitudinala a ramurii inspre tulpina.
5.
Tăierile pentru asigurarea gabaritului străzii şi pentru
buna funcţionare a instalaţiilor din vecinătatea arborilor stradali. Alte
precizări.
5.01.
Crengile izolate,
care reduc gabaritul sau care provoacă deranjamente instalaţiilor din
vecinătatea plantaţiilor vor fi suprimate de la inel, astfel încât să
conducă la rărirea coroanei sau la ridicarea nivelului şi la eliminarea
inconvenientelor existente (PLANŞA 5A).
5.02.
La plantaţiile cu
talie înaltă, ale căror ramuri de la baza coroanei reduc gabaritul sau provoacă
deranjamente instalaţiilor vecine, se vor suprima toate aceste ramuri,
ridicându‑se nivelul coroanei, fără a dăuna aspectului estetic al acesteia (PLANŞA 5A).
5.03.
Asigurarea bunei
funcţionări a instalaţiilor din vecinătatea arborilor stradali se va face respectând
următoarele reguli:
5.03.1. Nu vor fi efectuate intervenţii de tăiere în părţile de
coronament situate deasupra sau la o distanţă rezonabilă de instalaţiile
învecinate (recomandări: >1 metru în cazul instalaţilor secundare — fibră optică, cablu
TV, telefon ş.a.; >2 metri în cazul instalaţiilor de transport electricitate,
4kv‑26kv).
5.03.2. Acolo unde este cazul, tăierile se vor realiza în măsura
impusă de inconvenientele constatate, respectând principiile minim invazive
descrise la punctul 3 al prezentului regulament (cf. Fig. 1‑4). În cazurile
arborilor al căror coronament a devenit, în anumite puncte, întrepătruns cu
instalațiile, se vor tăia„la inel” acele crengi laterale care prezintă cel mai
marcant inconvenient. Nu se vor secționa ramurile groase (> 5 cm în
diametru), a căror direcție ascendentă le-a permis depășirea în înălțime a
instalațiilor.
5.03.3. În cazurile excepţionale, când coroana unui arbore tânăr trebuie
diminuată în înălţime, se va respecta tehnica ilustrată în PLANŞA 5B,
coroborată cu instrucţiunile din ANEXA 6. Se vor depune toate eforturile pentru
a nu se reteza coroana.
5.04.
Rănile provocate
prin executarea tăierilor se vor netezi şi badijona cu zeamă bordeleză sau cu un
înlocuitor natural al acesteia şi apoi se vor unge cu vopsea alchidică de
culoarea scoarţei (în special în cazul arborilor predispuşi atacurilor ciupercilor xilofage).
5.05.
Toate tăierile se
vor executa, de regulă, în timpul repausului vegetativ şi numai în baza dispoziţiei
scrise a responsabililor dendrologi din cadrul Comisiei de Ordonare a
Vegetaţiei.
5.06.
La arborii care
sunt declaraţi Monumente ale Naturii şi la cei cu valoare estetică deosebită, nu
se vor executa tăieri, decât cu aprobarea Subcomisiei
pentru ocrotirea monumentelor naturii (Academia Română).
5.07.
Este obligatorie
analiza foliară anuală, minimum pentru principalele bulevarde, şi aplicarea
reţetei de revigorare a arborilor cu cantităţile prescrise de humus sau mraniţă,
sare potasică (40% concentraţie), dolomită de calciu şi magneziu, etc. Se vor
prevedea fonduri în buget pentru „analize foliare standardizate”.
5.08.
Toate
operaţiunile executate în spaţiile verzi vor fi înscrise în Registrul Local al Spaţiilor
Verzi, registru care va fi actualizat ori de câte ori apar modificări în teren
(cf. Art. 16 din Legea 24/2007, actualizată şi republicată).
6.
Lucrări executate pe străzi care afectează negativ viaţa
arborilor stradali
6.01.
Practica
utilizării în exces, an de an, a clorurii de sodiu sau natriu (sarea
industrială) pentru degivrarea gheţii şi a zăpezii de pe străzi şi trotuare a
condus la poluarea excesivă a solului cu ioni de clor, peste limita de
toxicitate care pentru multe specii este de 10.000 ppm sau mg/l. Drept urmare,
teiul, arţarul, paltinul, etc. plantaţi pe trotuare se usucă în primii 2-3 ani
de la plantare, iar arborii bătrâni sunt debilitaţi şi expuşi putregaiului.
Există riscul ca în viitorul apropiat locuitorii multor oraşe din România să
fie lipsiţi de aer curat şi de umbră (ecoprotecţie) pe trotuare. Va trebui
adoptat modelul occidental pentru deszăpeziri, cu acetat de potasiu şi
cât mai puţină sare industrială.
6.02.
Acolo unde există
infecţia localizată a arborilor stradali cu ciuperca de rană sau putregaiul
brun (Stereum hirsutum), dar şi cu alte
specii producătoare de putregai, se recomandă examinarea arborilor afectaţi cu
ajutorul burghiului Pressler, documentarea fotografică a cazurilor şi evaluarea
gradului lor de siguranță publică.
6.03.
Toamna frunzele
căzute din arborii stradali sunt îndepărtate de către municipalitate. Iată care
este bilanţul producţiei anuale, prin fotosinteză, al unui arbore stradal
foios:
a)
pierdere medie anuală de
frunze căzute (substanţă uscată)......................................26%;
b)
substanţa organică
consumată prin
respiraţie............................................................29%;
c)
pierderea de ramuri şi
rădăcini
putrezite......................................................................4%;
d)
creşterea arborelui
(substanţă uscată)........................................................................41%;
Total producţie brută prin
fotosinteză......................................................................100%.
Studii științifice recente dovedesc că
valoarea, inclusiv financiară, a arborilor urbani este mult mai mare decât se
bănuia în trecut. De exemplu, în orașul Bellevue[2]
(Washington, SUA), unde coronamentul arborilor acoperă 36% din spațiul urban,
consiliul local a evaluat (2008) valoarea arborilor urbani după cum urmează:[3]
•
Captare 1,800,000 m3
de apă meteorică, creând economii de aprox. 123 milioane $;
•
Extragere anuală de 3.5
tone de substanțe poluante din aer, creând economii de 1.55 milioane $ / an;
•
Înmagazinare în substanța
lemnoasă a 332,000 tone carbon;
•
Captare din atmosferă a 2,582
tone de carbon anual.
Carenţele de nutriţie ale arborilor stradali se
pot observa vara, prin nuanţele de coloraţie ale frunzelor, cu deviere de la
normal. Din acest motiv se impune în unele cazuri nutrirea suplimentară a arborilor stradali. De
asemenea, se recomandă, conform legislației europene și bunelor practici în
dezvoltarea urbană durabilă, plantarea în masă de arbori tineri (sute de mii de
exemplare).[4]
Ing. dr. Ionel Lupu
Surse citate
Femming, I. (2010). Principii de baza pentru
formarea coroanei arborilor. Revista
Padurilor, 01/2010.
Gerhardt, D. (2010).
Importance of Urban Trees. In A Survey of
Urban Tree Management in Local Authorities in Germany. Postgraduate
Dissertation, Myerscough College, UK. Citări incluse:
Gill, S.E.; Handley, J.F.; Ennos, A.R.; Pauleit, S. (2007). Adapting Cities
for Climate Change: The Role of the Green Infrastructure. Built Environment 33 (1): 115-133.
Harris, R.W.; Clark, J.R.; Matheny, N.P. (2004). Arboriculture: Integrated Management of Landscape Trees, Shrubs, and
Vines. Fourth Edition. Prentice Hall, New Jersey.
Hiemstra, J.A.; Schoenmaker-van der Bijl, E.; Tonneijck, A.E.G. (2008). Trees. Relief for the City. All-Round
Communications, Boskoop.
Konijnendijk, C.C.; Sadio, S.; Randrup, T.B.; Schipperijn, J. (2004). Urban
and Peri-Urban Forestry in a Development Context: Strategy and Implementation. Journal of Arboriculture 30(5): 269-276.
Nicholson-Lord, D. (1987) The
Greening of the Cities. Routledge. London.
Nicholson-Lord, D. (2003). Green
Cities. And Why We Need Them. New Economics Foundation, London.
Norman, J. (2006). Living for the
City. A New Agenda for Green Cities. Policy Exchange, London.
NUFU (2005). National Urban Forestry Unit. Trees Matter! Bringing Lasting Benefits to People in Towns and Cities.
Trees for Cities, London. Accesat la 1 ianuarie 2014, http://www.treesforcities.org/index.php/download_file/502/141/.
PRB (2009) Population Reference Bureau. 2009
World Population Data Sheet.
Schwab, J.C. (2009) (Ed.). Planning
the Urban Forest: Ecology, Economy, and Community Development. American
Planning Association, Washington, DC.
Urban, J. (2008). Up by roots.
Healthy soils and trees in the built environment. International Society of
Arboriculture, Illinois.
Listă de ilustraţii
Anexa 1: Planşa I: Pregătirea viitorilor arbori stradali încă din perioada
cultivării în pepinieră (Lupu, I.)
Anexa 2: Planşa II:
Regenerarea coroanei arborilor stradali bătrâni la care s-a păstrat tulpina
principală (idem).
Anexa 3: Planşele III(A)
& III(B). Exemple de reducere greşită a coroanei [preluare după Tree Management Office, Development Bureau,
devb.gov.hk / Internatioanl Society of Arboriculture].
Anexa 4: Planşa IV: Reducerea
corectă a coronamentului
arborilor [preluare după Tree Management
Office, Development Bureau, devb.gov.hk / International Society of
Arboriculture].
Anexa 5: Planşele 5A, 5B:
Tăierile pentru asigurarea gabaritului străzii şi pentru buna funcţionare a
instalaţiilor din vecinătatea arborilor stradali (preluate din City of Bellevue Pruning Guidelines,
Washington, US / International Society of Arboriculture, respectiv Washington State Department for Natural
Resources, United States).
Anexa 6: Planşa VI: Scurtarea corectă a unei crengi cu
un diametru peste 10 cm (preluată din Femming, I. Principii de bază pentru
formarea coroanei arborilor. Revista
Padurilor, 01/2010).
Anexa 7: Exemple de
retezare incorectă (abuzivă) a coroanei arborilor.
Anexa 8: Poster
informativ împotriva retezării coronamentului arborilor urbani (preluat de la Washington State Department for Natural
Resources, United States).
Anexa 1 – Planşa I
Anexa 2‑ Planşa II
Anexa 3 / Planşele III(A) & III(B)
|
Anexa 4 / Planşa IV.
|
Anexa 6 – Planşa VI
(Preluată din Femming, I. Principii de bază pentru
formarea coroanei arborilor. Revista
Padurilor, 01/2010.)
Anexa 7 – Exemple de tăieri incorecte
(abuzive) ale coroanei
Despre autor
Ionel Lupu, inginer silivic, doctor în geo-botanică şi dendrologie, fost
director‑adjunct al Grădinii Botanice din Iaşi. În cei
peste 40 de ani de activitate în domeniul dendrologiei şi peisagisticii, a
publicat numeroase articole în literatura de specialitate, fiind implicat în cercetarea ştiinţifică şi în proiecte de amenajare a
spaţiilor verzi, atât pe domeniii publice, cât şi private. În calitate de
Preşedinte al Asociaţiei Dendro‑Ornamentale „Anastasie Fătu” din Iaşi, a
colaborat în perioada 2005‑2013 cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi
la actualizarea inventarierii arborilor protejaţi („monumente ale naturii”)
din judeţ. Alte subiecte recente din cercetările domnului dr. Lupu includ
evaluarea capacităţilor eco‑protective ale arborilor urbani (în particular
din genul Tilia – tei), cât şi
documentarea efectelor negative ale activităţilor antropogene asupra
mediului.
***
Proiect coordonat de
&
Grupul civic "Iaşul Iubeşte Teii"
Vezi şi: "Declaraţia pentru Articolul 35".
-
* Pentru a mentine regulamentul pragmatic si eficient, si pentru a preveni abuzurile in Romania, mentiunile legate de 'pollard'-ing au fost eliminate din versiunea curenta a regulamentului. Nu recomandam acest procedeu. |
[1] Sursa: Gerhard, D. (2010). Importance of
Urban Trees. In A Survey of Urban Tree
Management in Local Authorities in Germany. Postgraduate Dissertation,
Myerscough College, UK.
[2] Bellevue, Washington, SUA (47°36′N ,
122°12′W): suprafața 94 km2; populația urbană 122,363 (2010).
[3] Sursa: http://www.ci.bellevue.wa.us/,
Development Services, Pruning Guidelines (accesat la 11 ianuarie 2014).
[4] În ultimii ani, administrația multor
orașe importante din lume și-a asumat plantarea accelerată a 1 milion de arbori
(New York, Los Angeles, Londra/Ontario, Shanghai, Denver ) (e.g., http://www.milliontreesnyc.org;
http://www.milliontreesla.org/; http://www.milliontrees.ca/). De
exemplu, începând din 2007 și până în prezent, în New York s-au plantat deja
peste 820,000 arbori.
-
În presă (selecţie):
https://www.greenpeace.org/romania/articol/4268/cum-opresti-o-toaletare-abuziva-de-arbori/, de Cristian Neagoe, 14 octombrie 2020.
http://epochtimes-romania.com/news/copacii-mutilati-decorul-groazei-marelui-oras---230754, de Lidia Melinte, 26 februarie 2015.
http://www.observatorulurban.ro/toaletare-extrema-in-cimigiu.html, de Oana Mihalache, 16 februarie 2015.
http://www.vice.com/ro/read/desi-creste-palmieri-in-sera-primaria-din-constanta-taie-copaci-in-delir-435?utm_source=vicefbrom, de Gabriel Botezatu, 18 Februarie 2016.
http://agroteca.ro/romania-tara-oraselor-cu-copaci-fara-crengi/, Editorial, 20 noiembrie 2015.
-
În presă (selecţie):
https://www.greenpeace.org/romania/articol/4268/cum-opresti-o-toaletare-abuziva-de-arbori/, de Cristian Neagoe, 14 octombrie 2020.
http://epochtimes-romania.com/news/copacii-mutilati-decorul-groazei-marelui-oras---230754, de Lidia Melinte, 26 februarie 2015.
http://www.observatorulurban.ro/toaletare-extrema-in-cimigiu.html, de Oana Mihalache, 16 februarie 2015.
http://www.vice.com/ro/read/desi-creste-palmieri-in-sera-primaria-din-constanta-taie-copaci-in-delir-435?utm_source=vicefbrom, de Gabriel Botezatu, 18 Februarie 2016.
http://agroteca.ro/romania-tara-oraselor-cu-copaci-fara-crengi/, Editorial, 20 noiembrie 2015.
Alte studii de caz și informații relevante:
http://cutiadecarton.com/spune-nu-toaletarii-abuzive-a-arborilor/, Blog activist, 30 aprilie 2017.
http://bercenidepoveste.ro/toaletarea-daunatoare/, 'Jurnal de Berceni', 17 mai 2016.
http://www.infobdb.ro/articole/5055, 'Toaletare sau mutilare?', de Diana Marinescu, 24 februarie 2014.
http://cutiadecarton.com/spune-nu-toaletarii-abuzive-a-arborilor/, Blog activist, 30 aprilie 2017.
http://bercenidepoveste.ro/toaletarea-daunatoare/, 'Jurnal de Berceni', 17 mai 2016.
http://www.infobdb.ro/articole/5055, 'Toaletare sau mutilare?', de Diana Marinescu, 24 februarie 2014.
https://www.formula-as.ro/2021/06/30/arborii-si-primarii-prieteni-sau-dusmani/, de Iulia Ignat, Iunie 2021.
